Învățare prin cunoaștere

Educația Montessori este aplicată, cu succes, de peste 100 de ani în toată lumea. Rezultatele ei extraordinare în evoluția copiilor au trecut testul timpului și au fost validate de toate sistemele educaționale. Centrul educației Montessori nu este informația și dobândirea ei nefiltrată, ci copilul, cu abilitățile și potențialul său creativ nelimitat.

Educăm simțurile

În sistemul Montessori educația simțurilor stă la baza educației intelectului. Procesul de învățare este realizat prin îmbinarea activităţilor teoretice cu cele care presupun de interacţiune cu mediul real.

Descoperim lumea

În sălile noastre de curs, copiii învață prin joacă, devin curioși și descoperă o lume care li se dezvăluie prin propria perspectivă. Elevii acumulează informația fără a-și pierde viziunea proprie, contribuind cu propria personalitate la crearea societății.

Învățăm voluntar

Educația voluntară, bazată pe aptitudini este principiul de la care pornim în crearea mediului școlar. Copiii își aleg activitățile voluntar și lucrează în echipă, dezvoltând proiecte unice. Evaluarea progresului său se face individual, în funcție de tendințele naturale ale copiilor.

Descoperă universul

Școalii Maria Montessori

Tiparul educației Montessori este creat de principiile sale unice. Dezvoltarea emoțională și socială a elevului este cultivată prin procese atent create în sala de curs.

Pedagogii nu au rol critic sau punitiv, ci de suport în procesul de cunoaștere. Ei facilitează cunoașterea, prin alegerea și organizarea materialelor de curs și oferă sprijin grupului de copii.

Elevii își aleg activitățile și își urmăresc pasiunile până la autodescoperire. Grupele mixte de elevi, cu diferențe de vârstă ne permit să creăm un mediu de învățare dinamic, unde fiecare elev percepe procesul de învățare într-un mod personal. Ei interacționează liber cu mediul și îl ocrotesc, având în grijă plante, obiecte sau chiar animale.

Întreg sistemul contribuie la creșterea stimei de sine a elevului și la obținerea echilibrului emoțional, ambele stând la baza acumulării mai rapide a informației.

metode diferite

Educația alternativă hrănește setea de cunoaștere a elevului și îi oferă un mediu special pregătit pentru a-l ghida în descoperirile sale

Dezvoltarea caracterului

Creștem adulți responsabili, cu o stimă de sine ridicată, independenți în decizii, cu un simț colaborativ ridicat.

CREATORII PROPRIULUI ECOSISTEM

Copiii cresc într-un mediu sigur, sănătos, plăcut și ordonat, care devine un model pentru viitorii adulți încrezători, autodisciplinați și independenți

Principii pedagogice montessoriene

* Principiul de bază în pedagogia Montessori este auto-formarea.
* Clasele acoperă 3 ani, aici 6-9 ani.
* Elevii au libertatea de a alege materialele cu care doresc să lucreze.
* Iau decizii pe care le respectă. Discută în grup pentru stabilirea programului zilnic
și săptămânal.
* Desfășoară activități practice precum: experimente ștințifice, proiecte educaționale,
prezentări …
* Întrețin curățenia și aranjează locul în care își desfășoară activitatea.
* Excursiile, vizitele, activitățile în natură, întregesc actul educațional.

Pedagogia Montessori este centrată pe copil:
• îl ajută să-şi exerseze funcţiile executive şi îl provoacă constant în această direcție;
• cultivă bucuria, mândria și încrederea;
• se bazează pe o învăţare activă, experenţială;
• respectă ritmul de învăţare al fiecaruia;
• stimulează copiii să înveţe unul de la celălalt;
• favorizează dezvoltarea abilităţilor sociale şi crearea legăturilor între copii;
• tratează cu respect pe fiecare, fără a recurge la situaţii umilitoare și comparaţii devalorizante.

Stilul de predare se axează pe:
Comunicare – pentru dezvoltarea abilităților sociale, a sentimentului de valoare, a motivației școlare.
Explorare – școlarul va explora mediul în care se află și-și va dezvolta liber propriile abilități;
Orientare – pentru o învățare independentă, copilul va prefera să aleagă ambianța ordonată, de calm și încredere;
Imaginație – educatorul va provoca, va încuraja și înflăcăra puterea minții copilului;
Repetiție – care va asigura o aprofundare solidă a cunoștințelor acumulate în ritm propriu;
Precizie – pentru a stimula găsirea de soluții, testarea și aplicarea lor în viața reală.
Noi am privi-o actualmente drept Creativitate.

Maria Montessori s-a născut în 1870 în Chiravalle, provincia Ancona, din Italia.
După absolvirea Facultății de Medicină a Universității din Roma în 1896 a devenit medic, fiind prima femeie medic din lume. Preocupările din domeniul psihiatriei au condus-o spre studiul copiilor cu deficiențe, pe care i-a observat îndeaproape. În tratarea lor a folosit atât metode medicale cât şi metode pedagogice, care au dat rezultate bune în planul dezvoltării psihice. Mulți dintre acești elevi au trecut standardele de testare cu scoruri peste medie.
În 1898 s-a născut unicul său fiu, Mario Montessori. Între aceștia s-a creat o strânsă legătură. Au colaborat şi au călătorit împreună. După moartea mamei sale, Mario i-a continuat munca.În 1901, Maria Montessori s-a dedicat studiilor de filosofie a educației şi antropologie.S-a angajat la Şcoala Pedagogică a Universității din Roma, obținând postul de lector. Aici a avut şansa de a lucra cu copii ,,normali”.În 1907 a deschis Casa dei Bambini pentru copii cu vârste cuprinse între 3 și 6 ani, într-unul dintre cele mai sărace cartiere din San Lorenzo, Italia. Acolo a folosit propria metodă pedagogică, care mai târziu îi va purta numele: Metoda Montessori.În 1909 a organizat primele cursuri de inițiere a educatoarelor şi tot atunci a apărut ediția întâi a cărții: ,,Metoda pedagogiei ştiințifice aplicată la educația copiilor mici”, la care au participat 100 de studenți.În 1911 a aplicat experimentarea metodei în şcolile elementare, ceea ce a condus la apariția cărții ,,Autoeducația în şcolile elementare”.În 1913 a făcut prima vizită în Statele Unite unde Asociația Educațională Montessori a fost fondată de Alexander Graham Bell și soția sa, Mabel.În 1929 a înființat Asociația Montessori Internationale (AMI) din Amsterdam, Olanda.În 1939 Maria Montessori și fiul său au călătorit în India pentru a oferi o serie de cursuri de pregătire cadrelor didactice. Ambii au fost reținuți în India în timpul celui de-al doilea război mondial.În 1947 Maria Montessori a fondat un centru de instruire în Londra și a continuat șederea în India.În 1949, 1950 și 1951 Maria Montessori a fost nominalizată la Premiul Nobel pentru Pace.În 1952 s-a stins din viață în Olanda.Moștenirea ei a fost susținută și continuată prin activitatea fiului său și a Asociației Montessori Internationale.Maria Montessori a condus cursuri internaționale, congrese, a ținut conferințe – care au fost punctul de plecare în definitivarea lucrărilor: ,,Educația pentru o lume nouă”, ,,Educația cosmică”, ,,De la copilărie la adolescență”, ,,Mintea absorbantă”, ,,Reconstrucția în educație”, ,,Formarea omului”, ,,Educația spre libertate”, ,,Descoperirea copilului”, etc. Mario şi-a însoțit mama în turnee, a asistat-o în conducerea cursurilor, au fondat Association Montessori Internationale (1929) – organizație ce viza formarea profesorilor, activitățile şcolilor şi societăților Montessori din întreaga lume. Renilde, fiica lui cea mică, a fost până în anul 2000 secretar general, iar apoi preşedintele AMI. În 1956 Mario a publicat cartea: ,,The Human Tendencies and Montessori Education”. În 1976 a inițiat primul curs de formare de formatori. După o perioadă de boală, a murit la 10 februarie 1982, iar activitatea a fost continuată de Renilde Montessori.

Evaluarea elevilor se realizează printr-o analiză calitativă a performanţelor copiilor.

Evaluarea Montessori presupune:
• observaţii zilnice;
• fişe zilnice de progres;
• raport periodic cu descrierea evoluţiei de ansamblu a copilului;
• portofoliul de lucrări și proiecte al copilului;
• sedinţe săptămânale sau la două săptămâni cu copiii.

Predarea în stil Montessori și metodele specifice de învățare furnizează oportunități pentru evaluarea formativă. Iată câteva exemple:
• Întrucât lecțiile sunt prezentate în grupuri mici, învățătorul poate observa cu ușurință și poate nota nivelul de înțelegere al fiecărui copil. Înainte ca lecția să ajungă la final, fiecărui copil i se înlesnește posibilitatea de a arăta cum se utilizează materialul respectiv. Cel care are nevoie să i se mai predea o dată aceeași lecție poate participa, împreună cu alt grup de copii, la aceeași prezentare.
• Multe dintre materiale au în sine controlul erorii, așa că este ușor ca atât copilul cât și învățătorul să știe dacă informația, abilitățile și scopul materialului au fost însușite. Design-ul în sine al materialului face ca elevul care lucrează să își poată da seama dacă ceva este greșit. Acesta va ști atunci să ceară să-i fie repetată prezentarea ca să o poată înțelege mai bine. În felul acesta copiii ajung să se gândească la a face greșeli ca la un „prieten”, pentru că o greșeală este o ocazie pentru o înțelegere mai profundă a lucrurilor.
• Faptul că elevii își aleg propria lor activitate spune mult despre interesele și abilitățile lor la un moment dat, ceea ce învățătorul observă și notează.
• În timpul ședinței individuale, copilul devine co-evaluator al propriei activități, împreună cu învățătorul. Analizează și stabilesc împreună ceea ce s-a realizat și ce urmează de făcut.

Programe Tesori

ofertă educațională

Program standard

Curriculumul este interdisciplinar și provocator din punct de vedere academic.

Program prelungit

Acesta acoperă întreaga gamă de discipline solicitate de curriculumul național.

Program grădiniță

Alegem să implementam în grădinițele Tesori multe din ideile revoluționare care au ajutat să redefinească conceptual sistemul tradițional de educație.

Scroll Up