Maria Montessori
Ținea să precizeze, că numele „ metodei Montessori”, nu este o metodă a ei, este metoda ştiinţei (observarea şi experimentul ştiinţific) aplicată de ea în domeniul educaţiei în familie şi în şcoală.
Montessori este o abordare care sprijină dezvoltarea completă a ființei umane, oferind o viziune largă despre educație ca „ajutor pentru viață”.

Studiile ce urmează sunt câteva conferinţe ţinute de Maria Montessori pe care le-am prelucrat şi coordonat împreună cu autoarea şi le-am tradus apoi în limba română după manuscrisul italian, cu scopul de a folosi la întărirea şi răspândirea mişcării pentru apărarea copilului. Aceasta a fost intenţia autoarei la alcătuirea acestei broşuri. Studiile de faţă apar astfel întâi în limba română; în curând vor apare şi în italiană şi în alte limbi
I.Sulea Firu


metode diferite
Educația alternativă hrănește setea de cunoaștere a elevului și îi oferă un mediu special pregătit pentru a-l ghida în descoperirile sale


Dezvoltarea caracterului
Creștem adulți responsabili, cu o stimă de sine ridicată, independenți în decizii, cu un simț colaborativ ridicat.


CREATORII PROPRIULUI ECOSISTEM
Copiii cresc într-un mediu sigur, sănătos, plăcut și ordonat, care devine un model pentru viitorii adulți încrezători, autodisciplinați și independenți
Prin intermediul a numeroase traduceri și studii publicate de pedagogi români, precum Izabela Sadoveanu, I.Sulea Firu, Apostol Culea, Daniil Popescu, ideile Mariei Montessori au fost cunoscute și de pedagogii din țara noastră. Între anii 1930 – 1940, în România a existat o adevărată mișcare montessoriană, numeroși reprezentanți ai învățământului românesc de toate nivelurile luând parte la cursurile ținute de Maria Montessori și la congresele internaționale organizate de Asociația Internațională Montessori.
Nicolae Titulescu a fost membru în Comitetul de onoare al Asociației montessorienilor din Anglia, iar din 1933 a activat ca președinte de onoare al Asociației Montessori din România, care îl va avea ca președinte activ pe Constantin Rădulescu Motru.
Mult mai târziu, din iniţiativa UNESCO, s-a organizat şi în ţara noastră, în decembrie 1970, un „simpozion naţional Montessori” cu tema generală „Contribuţia Mariei Montessori la constituirea ştiinţei educaţiei”.
În prezent, în România, funcționează Asociația Montessori și mai multe unități de învățământ preuniversitar.
Abordarea Montessori în educație inspiră copiii spre iubire pe toată durata vieții, urmărind traiectoria lor naturală de dezvoltare. Copiii devin elevi încrezători în abilitățile lor, responsabili, independenți. Integrarea și dezvoltarea socială pozitivă, facilitată de programul Montessori, constituie baza unei nevoi permanente de învățare și cunoaștere.
Sălile de clasă Montessori oferă un mediu de învățare special creat, în care copiii sunt capabili să răspundă tendinței lor naturale de a lucra. Au o pasiune înnăscută de învățare, iar sala de clasă Montessori încurajează acest lucru, oferindu-le oportunități de a se angaja în activități spontane și intenționate, cu îndrumarea unui adult instruit. Prin munca lor, copiii dezvoltă concentrare și auto-disciplină plină de bucurie. Într-un cadru de ordine, ei progresează în propriul ritm, în funcție de capacitățile individuale.



Dr. Maria Montessori, medic, antropolog și pedagog, a dezvoltat metoda ei unică de educare a copiilor, pe parcursul unei cariere profesionale care s-a desfășurat timp de peste cincizeci de ani. Abordarea Montessori a fost dezvoltată prin observația științifică intensă a copiilor din mai multe culturi etnice, culturale și socio-economice, de la naștere până la maturitate. Se bazează pe o înțelegere profundă a dezvoltării copilului.